Omul care a salvat lumea – un film incredibil de adevărat

stanislav petrov

Stanislav Yevgrafovich Petrov este un bărbat de 76 de ani, frumos în tot sensul cuvântului, un ofițer de tagmă veche, ”un colonel adevărat”, ca în renumitul cântec al interpretei ruse Alla Pugaciova. El este un locotenent-colonel retras al Apărării Antiaeriene Sovietice. Este omul mulțumită căruia eu astăzi trăiesc, și familia mea trăiește, și voi trăiți, și o bună parte a populației de la celălalt capăt de glob. Stanislav Petrov este OMUL care în noaptea de 26 septembrie 1983 a salvat lumea, la propriu, prevenind unul dintre cele mai crâncene și scurte războaie posibile vreodată și anume războiul nuclear.

Istoria lui am aflat-o la deschiderea celei de-a XIII-a ediții a festivalului internațional de film documentar CRONOGRAF, la care vă îndemn să mergeți cu toată încrederea. Dacă sunteți ca și mine pasionați de istorii povestite nu din auzite, aici vă este locul pentru următoarele zile, urmărind cu ochii proprii cum viața bate filmul.

”The man who saved the world” este o istorie incredibil de adevărată. Nu este o peliculă bazată pe fapte reale, ci însele fapte reale relatate într-o manieră care pur și simplu șterge hotarele între două genuri cinematografice diferite: artistic și documentar. Prin îmbinarea celor din urmă, Peter Anthony, regizorul filmului spune că tot ce a făcut este să-i dea spectatorului senzația de narațiune a unor fapte sută la sută reale. Oricât de neverosimil ar părea, absolut nimic din cele arătate nu este inventat.

Sticla nu iartă, iar Stanislav Petrov cucerește printr-o sinceritate de-a dreptul covârșitoare și, mai important, umanitate. La ce se gândește un bărbat, un soldat, un cetățean fidel al patriei sale și nu în ultimul rând un locuitor al acestei minunate planete în clipe în care trebuie să ia vertiginos o decizie de care depinde soarta întregii omeniri, nefiind sigur nici măcar cât negru sub unghie că procedează corect? Știți la ce? La dragoste, la soția lui, deconectându-și rațiunea și ascultându-și inima. Inima nu înșeală niciodată.

Ce face un bărbat, un soldat, un cetățean care tocmai a prevenit un război nuclear? Râde? Triumfează? Se scaldă în razele gloriei? Nu! Doar în propriile lacrimi adunate de la atâta încordare… Și poate, aș îndrăzni să presupun, nedreptatea acestei omeniri care descoperind și inventând atâtea lucruri complicate, nu poate înțelege o chestie elementară: viața este un dar.

Dincolo de frumos, arta trebuie să lase un mesaj, să te facă să-ți pui întrebări, să te ajute să conștientizezi care-ți sunt valorile – încă un motiv pentru a-i spune lui Stanislav Petrov și întregii echipe de filmare un mare, mare mulțumesc. Pericolul unui război nuclear nu a dispărut, ba mai mult, în contextul geopolitic de astăzi este unul chiar foarte actual. Paradoxal e faptul că pe timpul războiului rece, nici una din țări nu a creat aceste armamente cu scopul de a ataca, ci doar defensiv, atât de devensiv încât să ducă la o inevitabilă autodistrugere. Ironic, nu?

De mai bine de jumătate de veac două mari popoare ale lumii se întrec în ”măsuratul organelor genitale”, atragând zeci de alte popoare (inclusiv noi) în acest joc, când de facto tot ce poate fi măsurat este nimic altceva decât frica și asta mi se pare extrem de trist. Frica celor două ”mari” națiuni a născut monștri care în prezent dorm sub pământ, asemenea titanilor din mitologia greacă, dar în orice moment se poate găsi vreun ”Zeus” să-i trezească.

”Vrei să scapi de dușmani? Fă-ți-i prieteni.”, spune Stanislav Petrov: ”Noi trebuie odată și odată să uităm trecutul. Să ștergem toate rănchiunele între noi. Să ne învățăm să cooperăm și conviețuim, pentru că numai astfel putem soluționa problemele ce țin de armele nucleare”. Cât de oportun acest film pentru societatea noastră spintecată în două tabere adverse: pro și contra Estului sau, dacă vreți, vice-versa: pro și contra Vestului…  Oameni buni, bombele nu au ”culoare”.

Ce face omul care a salvat lumea de la o mare catastrofă după asta? Se confruntă cu o catastrofă poate și mai mare, la fel de acută în timpurile noastre, doar că petrecută lent și parcă pe neobservate – drama singurătății. După ce i-a murit soția pe care a îngrijit-o până în ultimul moment, Stanislav rămâne singur singurel, izolându-se de mai toată lumea, bând și fumând mult, transformându-se într-un bătrânel ursuz și cârcotaș, nesuferit de vecini și cu siguranță neînțeles de noua generație.

Prin intermediul echipei și procesului de producție a filmului – proces care a durat apropo zece ani – își redefinește existența, noi, spectatorii, văzând o uluitoare transformare în decursul celor aproape două ore de vizionare.

Nu știu cine și cui i-a dat lecții mai importante de viață – Stanislav cineaștilor sau cineaștii lui Stanislav? – dar cu siguranță pelicula este un ”must see”pentru orice persoană dornică să afle care este prețul vieții.

P. S. 1 ”I am not a hero, I just was at the right moment, at the right place”, spune Stanislav în fața ONU și când mă gândesc că în noaptea ceea nici măcar nu era tura lui de serviciu…

P. S. 2. Și pe final, nu am cum să nu o mulțumesc pe scumpa și brava mea madam Roussel, precum și tuturor organizatorilor și promotorilor care cu atâta îndârjire au adus lumina acestui festival pe tărâmurile Facebook-ului, încât sala ieri a fost arhiplină, iar bilete s-au vândut de trei ori mai mult decât în anul trecut. Arta este viață, iar viața mereu triumfează.

Câteva secvențe din film le vedeți aici. Am uitat să menționez că în film apar și așa actori renumiți precum Kevin Costner, Robert de Niro și Matt Daemon, scenele cu cel din urmă stârnind chicote în sală.

Și încă ceva -oamenii într-adevăr importanți, niciodată nu-și dau importanță.

Mai mult nu vă spun nimic, găsiți și priviți filmul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s