CEA MAI GREA TEMĂ PENTRU ACASĂ

Pentru a-mi spori încrederea în sine, dar și pentru că e o temă pentru acasă pe care am tot amânat-o de câteva luni, astăzi mi-am propus în sfârșit să duc la capăt acest exercițiu, că nu e bine să intri în noul an cu datorii. Dacă ajungeți la finalul acestui articol, eu însămi având temerea că nu-l voi finaliza, atunci vă zic dacă experimentul a meritat eforturile. Poate îl încercați și voi.

Așadar, tema mea pentru acasă: 100 de lucruri pe care am reușit să le realizez până acum.

1. Ei bine, încep cu faptul că m-am născut fără probleme și m-a dus capul să nu mor până la ai mei 32 de ani împliniți.

2. Nu sunt tocilară, dar am absolvit două facultăți, fiind eliberată de la o bună parte din examene.

3. La 14 ani mi-am cumpărat primul pulover din banii câștigați pe cont propriu, îl port și azi prin casă.

4. Când eram în clasa a IV-a m-am urcat pe parapetul de pe acoperișul unui bloc cu 12 etaje și am mers exact 6 pași, până m-a observat un locatar. De atunci intrarea pe acel acoperiș a fost blocată cu o ușă de fier.

5. Am dat din prima examenul la ”Analiza financiară”, nu mă întrebați cum, dar am reușit.

6. La un festival internațional între trupele de teatru de liceu, am primit un premiu pentru cel mai bun rol feminin. Singură am fost mirată, pentru că nu am arătat nimic deosebit pe scenă. Festivalul a avut loc în Târgul Mureș, orășel în care aș reveni cu prima ocazie.

7. Am fost redactorul, reporterul și designerul la o revistă ecologică de 24 de pagini, care a apărut trimestrial timp de 6 ani.

8. La 16 ani m-am învățat să coc plăcinte, fără să le ard. Odată am făcut plăcinte pentru o petrecere de 40 de oameni. Am stat o zi întreagă la bucătărie, făcându-mi bătături la palme, dar am reușit.

9. În anul doi la facultate eram cel mai tânăr reporter la una din primele agenții de știri pe atunci.

10. Am fost pe acoperișul uneia din cele două clădiri gemene prăbușite pe 11 septembrie 2001. Am reușit să le văd și să apreciez splendoarea New York-ului de la înălțimea lor.

11. Deși am o frică aproape fobică de rechini, am fotografiat unul la distanța de un braț întins, văzându-i îndeaproape toți colții. S-a întâmplat la acvariul din Baltimore, într-un tunel de sticlă, la 4 metri adâncime.

12. Am susținut de două ori examenul la ”Filosofie”, la doi profesori diferiți și de ambele ori pe nota 9.

13. Odată am înotat 3 kilometri fără întrerupere.

14. Am organizat un concurs național pentru copii, în urma căruia am editat o carte de povești cu genericul ”Ce mi-au povestit copacii”.

15. Am născut de două ori fără nici un fel de anestezie, a fost greu, dar am reușit.

16. În timpul primei nașteri am reușit să râd în hohote. Moașa se lăuda în fața colegelor cu noii săi pantofiori cumpărați la Calea Basarabiei, în timp ce pe mine, la un metru distanță, mă rupea la propriu. Situația mi s-a părut destul de bizară, încât să pufnesc în râs.

17. Tot atunci am simțit pentru prima dată cum sufletul îmi părăsește corpul fizic, pentru câteva clipe urmărind tot procesul dintr-o parte.

18.  În ambele cazuri, înainte de a intra în sala de nașteri, m-am privit în oglindă. Pentru că am reușit să nu uit că sunt femeie și că vreau să fiu frumoasă.

19. Când prima mea fetiță avea 6 luni am intrat la cea de-a doua facultate și am ieșit la serviciu. Mi-a reușit timp de patru ani să îmbin învățătura, cariera și creșterea copilului.

20. Fiind însărcinată în a noua lună, am susținut toate examenele de stat la cea de-a doua facultate, fără șpagă, fără concesiuni.

21. Eu nu țin minte cum m-am învățat să citesc, dar când m-am dus la școală, ”Albinuța” deja era citită.

22. Am fost singura din ogradă care s-a dat cu sania pe cea mai abruptă vale, poreclită ”Kamikaze”.

23. Am reușit să leg prietenii ce durează aproape o viață.

24. Odată, la începutul anilor ’90 am stat la coadă 2 ore și am cumpărat 17 sticle de lapte, atâta cât am reușit să ticsesc în cele două torbe pe care le aveam. Acelea nu erau sticle, ci adevărate rachete Katiușa. Pas cu pas, dar le-am cărat până la etajul 20 singurică.  

25. Am reușit să învăț engleza. Pe lângă asta un peu de Français, un po’ di Italiano și dacă e să am tupeu, aș zice că înțeleg câte ceva și în spaniolă.

26. Am agonisit bani, încât să-mi fac reparație capitală în apartament după bunul meu plac.

27. Am citit 198 de cărți din lista celor ”1001 de cărți ce trebuie citite timp de o viață”, enciclopedie editată în 2006, sub coordonarea profesorului britanic Peter Boxall. Apropo printre lucrări se numără și ”Pădurea spânzuraţilor”, de Liviu Rebreanu şi ”Pe culmile disperării”, de Emil Cioran.

28. Am compus prima poezie la vârsta de 4 ani.

29. M-am învățat să fac sarmale, răcituri și zeamă, chiar foarte gustoase v-aș spune. Pentru un om care toată viața a mâncat pe apucate, asta e o realizare.

30. Odată am câștigat locul I la olimpiada de limba română, scriind propriile citate și semnându-le cu numele vestiților critici literari români. Oi fi eu atât de genială, sau juriul atât de incompetent, dar șmecheria mea a trecut neobservată.

31. Am reușit să-mi conving șeful, de altfel unul destul de zgârcit la finanțări de acest gen, să mai organizez un concurs național pentru copii, care a rezultat într-un compendium de curiozități despre natură.

32. Am salvat viața unui tânăr pe care l-a apucat în plină stradă o criză acută de hipoglicemie. Ca recompensă mi-a dat o poză de a lui 3×4. O păstrez și acum.

33. Am învățat să iert. Este poate cel mai greu lucru pe care l-am reușit, dar sunt mândră că pot.

34. La 30 de ani, m-am angajat la TV, schimbându-mi radical domeniul de activitate și ritmul de viață.

35. Pot să stau nemișcată într-un singur picior și cu ochii închiși mai mult de 10 secunde. Încă un pic de antrenament și voi ajunge la toate cele 60 necesare.

36. Am slabit cu 20 de kilograme. Nu mă întrebați cum, nu e mare scofală. Iată ultimele 3 kg sunt cel mai greu de dat jos.

37. În context: odată am pus rămășag că voi face 500 de abdominale fără întrerupere. Am câștigat.

38. Când lucram la TV, am realizat o misiune imposibilă: 19 reportaje despre fiecare an de independență, având la dispoziție 4 zile, sfântul Google și youtube-ul, în plus, doi editori de imagine semi-leșinați. Ca să înțelegeți despre ce este vorba, imaginați-vă că trebuie să pregătiți un borș rosu având la îndemână doar o ceapă și un cartof. Ei bine, nu vă zic cum a ieșit gustul final, dar am reușit.

39. N-am nici voce, nici auz, dar la karaoke reușesc să stârnesc aplauzele celor din sală.

40. La liceu am organizat primul Bal al Bobocilor.

41. Am fost maestru de ceremonii la câteva nunți.

42. Odată, în timp ce lucram la TV nu am dat curs unui reportaj de senzație, fiindcă ar fi putut trauma un minor și așa necăjit de soartă. Am fost penalizată, dar așa am considerat de cuviință.

43. Am reușit să vizitez Budapesta, capitala unde aș vrea să-mi realizez visul european.

44. Am avut un coleg de grupă pe care îl chema Radu Anastas, eu fiind Anastasia Radu. Din seria – așa ceva se putea întâmpla doar mie.

45. De ziua mea am făcut cunoștință cu un spaniol din Barcelona, pe care sper să-l revăd peste 5 ani, așa cum ne-am înțeles. Cică astrele îmi vor fi foarte binevoitoare anume în acest oraș.

46. I-am trimis lui Moș Crăciun felicitări hand-made, pe care le-am făcut împreună cu fetele mele.

47. Eu încă pot să-mi țin ambii copii în brațe și credeți-mă că nu-i deloc ușor, una din ele ajungându-mi deja la piept.

48. Odată m-am pornit la mare având doar 50 de dolari în buzunar. Am reușit să nu mor de foame și să-mi organizez o vacanță de neuitat.

49. Știu să prind pește și chiar să pun râma în cârlig dacă tare mă strădui.

50. Am adăpostit un băiat din Transnistria care s-a rătăcit în Chișinău și l-am ajutat să ajungă acasă.

51. Am făcut o serie de reportaje despre cele mai populare locuri din oraș care astăzi nu mai sunt. Am reușit să conving Arhiva Națională să-mi dea niște imagini video gratuit.

52. Am creat acest blog și chiar de două ori i-am schimbat interfața, singurică. Pentru un om care nu pricepe deloc în tehnologiile informaționale, aș zice că nu-i o realizare proastă.

53. Am reușit împreună cu un actual coleg de serviciu să construim o rețea internă de socializare. Na, încă o misiune din domeniul fantasticii.

54. Mi s-a întâmplat să refuz un salariu de 1150 de dolari, doar că să rămân la un loc de muncă de trei ori mai prost plătit și de două ori mai încărcat, dar de la care am avut cele mai prețioase lecții de învățat. Dacă aș întoarce timpul înapoi, aș fi procedat la fel.

55. Apropo, una dintre cele mai mari realizări ale anului 2013 – câteva zile în urmă am fost pentru prima dată recunoscută în stradă. ”Sunteți tanti Nastea, așa e?”, întrebare care mi-a gâdilit plăcut auzul.

56. Anul acesta am confecționat pentru prima dată împreună cu Delia brățări și jucării de brad.

57. Am prorocit (citește: am dat ustanocă) pentru 16 persoane. Până acum toate prorocirile s-au adeverit. Deci programările mele funcționează.

58. Am fost în Istanbul și nu m-am rătăcit. Asta da, realizare pentru un om care se pierde în piața centrală.

59. Am primit un 10 la istorie pentru că am numit consecutiv toți președinții Statelor Unite ale Americii.

60. Știu să împușc la tir. Odată un fel de novâi ruskii mi-a propus să lucrez la el în calitate de killer.

61. Am participat la unul din cele mai bune traininguri de comunicare condus de Leslie Tucker, fondatorul companiei ”Roundstone International Inc.”, SUA.

62. Am pictat vreo două tablouri. Nu cine știe ce, dar am reușit.

63. Am fost primul angajat la organizația în care activez acum. Am reușit să-i impresionez din prima, fără lipsă de modestie.

64. Am întors toate datoriile și încă am pus bani de-o parte. Nu rău, la cât de cheltuitoare sunt.

65. Unul din cele mai reușite reportaje pe care l-am realizat la TV a fost despre un fost narcoman, deși se spune că foști nu există. L-am cunoscut întâmplător în stradă, tipul vindea tablouri în fața teatrului ”M. Eminescu”. Am reușit să-l conving să-și povestească istoria în fața camerei, de altfel una impresionantă.

66. În aceeași ordine de idei: am reușit să nu devin dependentă de droguri, cu excepția dragostei bineînțeles.

67. Câteva din poeziile mele au fost publicate, deși cu asta nu prea   mândresc.

68. Unul dintre cele mai trăsnite lucruri pe care le-am făcut vreodată ține de un pepene și mai mult nu vă spun nimic.

69. Am reușit să vă stârnesc curiozitatea, nu?

70. Am permis de conducere, mașină încă nu, dar voi avea.

71. În timpul unui concert al formației ”Infected rain”, am reușit pentru câteva minute să nu mă gândesc la nimic și numai pentru asta aș merge la concertul lor încă o dată, deși nu e chiar genul meu preferat de muzică.

72. Acum doi ani prin intermediul acestui blog am reușit să adun niște bani pentru operația unui băiețel de 4 luni.

73. Am reușit să fac cunoștință cu femei de la care mă inspir și mă tot inspir.

74. Văzându-mă în proces de lucru, o persoană pe care o respect mult mi-a zis că aș fi un bun regizor. Regizor nu m-am făcut, dar complimentul îl țin minte și astăzi.

75. Am reușit s-o învăț pe Victorița să se spele singură pe dinți.

76. Odată am fost brutalizată de un tip ce lucra în sistemul de pază al companiei la care eram angajată. Printr-o petiție publică, trimisă directorului, am reușit să-l fac să-și ceară scuze în numele întregii instituții.

77. Am reușit să păstrez relații bune cu toți foștii mei. E și asta o măestrie.

78. Mi-am cusut singură rochia la balul de absolvire din clasa a IX-a.

79. M-am învățat să-mi fac singură injecții. La început mă temeam, dar am reușit.

80. De câteva ori m-am lăsat de fumat pentru perioade îndelungate (mai mult de un an). Deci, se poate!

81. Cele mai grele bătălii pe care le-am dus vreodată au fost pentru lapte. Nu pentru mult timp, dar am reușit să storc minimul necesar.

82. Într-o seară târzie am lătrat așa de tare la un câine, încât acesta a fugit speriat. Și asta eu, care mă tem în mod panic de câini.

83. Uneori reușesc să mă târguiesc, până ajung la prețul care-mi convine.

84. Am peste 300 de prieteni pe facebook și pe toți îi cunosc personal.

85. Am reușit să nu plâng când m-am despărțit de un om foarte drag mie.

86. Cu mai bine de 10 ani în urmă mi-am pierdut vocea. Timp de o lună nu am scos nici un cuvânt și cei care mă cunosc, știu cât de greu îmi este să tac.

87. Am reușit să-mi adun puterile, atunci când credeam că până aici a mers ostașul. Aceasta m-a învățat că orice limită este doar un pas mai departe.

88. Odată împreună cu o prietenă am confecționat un stripteuz din carton. Am reușit să le fac pe celelalte prietene să creadă că este unul adevărat.

89. Am reușit să intru noaptea în una din cele mai groaznice clădiri părăsite din oraș și asta pentru a îndeplini o misiune dintr-un joc gen ”City Quest”.

90. Când eram mică visam să devin scriitoare. Nu sunt tare departe de visul meu.

91. Am reușit să-mi schimb melodia la telefonul meu mobil și chiar să folosesc Internetul.

92. Am fost poreclită ”Dancing queen”, în urma unei petreceri la care am dansat 10 ore neîntrerupt . O experiență pe care aș repeta-o cu mare plăcere.

93. Am trezit cuiva niște fantezii demult uitate în tinerețe și asta datorită ochelarilor mei vintage.

94. Am cumpărat un apartament pe care-l voi lăsa moștenire fetelor.

95. ”Mămica, tu ești Tinker Bell” și asta e cel mai dulce compliment pe care am reușit vreodată să-l aud.

96. Am pus pe picioare un pisoi pe care socrii mei l-au găsit în stradă. L-am numit Richard Inimă de Leu. Astăzi e fruntaș în satul unei mătuși de ale mele.

97. Odată fiind foarte grăbită, m-a pocnit gândul să ies imediat din maxi taxi, cu tot riscul întârzierii, doar pentru a-mi demonstra faptul că pot face asta. Și am făcut-o!

98. Am mers conștient sub cuțitul chirurgului și în 2014 îmi propun s-o fac din nou. Nu vă spun pentru ce, femeile au secretele lor.

99. Am reușit să mă împac cu mine însămi și asta a fost una dintre cele mai mari provocări ale ultimilor doi ani.

100. Uraaaa! Am reușit să scriu acest articol! La punctul 40 îmi părea că nu mai am ce scrie, dar am reușit.

 

Cum e să îndeplinești un asemenea exercițiu? Mi-a luat ceva timp, dar în cele din urmă a fost  plăcută această retrospectivă. Cred că funcționează și a meritat. Iată de ce: în timp ce scriam, mi-am dat seama că sunt atât de multe lucruri pe care nu am reușit să le fac, dar vreau. Deci am loc de speranță, de dorința de a merge mai departe, de a savura noi realizări.

 

2 thoughts on “CEA MAI GREA TEMĂ PENTRU ACASĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s