EDUCAŢIE ŞI REDUNDANŢĂ

Eu nu sunt bună la suflet, sunt prea educată. Prea educată pentru a mă ocupa de educaţia altora, cu excepţia copiilor mei. Şi totuşi sunt clipe când nu mă pot abţine. Mă ajunge şi pe mine cuţitul la os.

Prietenia e o chestie pe care fie o accepţi, fie o excluzi. Punct. Educaţia şi încadrarea în parametrii idealului feminin sau masculin nu fac parte din ea. Toleranţa de care dispun (citeşte: buna educaţie) uneori e tratată drept dovadă a lipsei de caracter. Cine ştie, poate şi au dreptate cei care consideră că sunt slabă de fire sau prea nu ştiu cum. Personal, nu am de gând să demonstrez nimănui nimic, şi asta pentru că într-o prietenie nu e loc de demonstraţii.

Şi dacă modul meu de gândire îi pare cuiva redundant, păi nu are decât să mă excludă din friendzi. Eu de pilda aşa fac. Nu-mi place omul, l-am exclus  şi gata. De ce să mă consum în a-l schimba, când orice schimbare vine din interior. Tot ce pot face este să-l susţin în calea lui. Or, eu o am pe a mea, pe care merg cum mă duce capul. Şi dacă cineva consideră că prea multe ghinzi mi se lovesc de frunte, nu am decât să-i rog să se preocupe de propriile frunţi. Eu pun umărul fără a socoti cucuiele.

 

P. S. Corect, corect, dragă prietene, la tine se referă acest articol.

 

 

 

Un gând despre “EDUCAŢIE ŞI REDUNDANŢĂ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s