RAKOM SAU SPATELE DREPT

Iniţiez o rubrică nouă, prin care vreau să vă împărtăşesc experienţa mea ce ţine de carieră. Din fericire, aceasta se dovedeşte a fi mai de succes decât viaţa personală, probabil pentru că însuşesc mai repede lecţiile primite şi mă strădui să nu calc pe aceleaşi greble. Am creat o rubrică pentru că nu voi putea reda totul într-un singur articol, şi pentru că pe alocuri am istorioare destul de haioase de povestit, iar dacă sfaturile mele vor fi de folos cuiva, plăcerea îmi va fi dublă.

„Nastea, nu te pune rakom!” – iată un mesaj pe care mi l-am scris azi dimineaţa în drum spre serviciu. După cum vă spuneam, atunci când îmi place ceva sau cineva, eu nu am jumătăţi de măsură. Mă aprind uşor şi mă dedic sută la sută. De exemplu, ieri (adică deja azi) am adormit la 3 dimineaţa, la şase ca de obicei fiind în picioare, datorită deşteptătoarelor mele drăguţe. Ştiţi la ce m-am gândit toată noaptea? Cum să le spun şefilor că va fi nevoie de angajat un traducător. Vorba e că va trebui să operez cu foarte multă informaţie, scriind o sumedenie de articole, mesaje, notiţe, iar cum şefii mei nu cunosc româna, toate acestea va trebui să le scriu concomitent în trei limbi (Româna, Rusa şi Engleza), iar asta răpeşte din timpul meu.

Stăteam şi mă lamentam: „Dar ce vor crede despre mine: că nu sunt atât de competentă precum am pretins? Că nu vreau să-mi asum responsabilităţi în plus?” şi aşa mai departe. În capul meu se conturau scenarii din ce în ce mai sumbre. Or, eu am fost învăţată că dacă vrei mălai, mănâncă mai întâi ţărână, vorba buneilor.

Apoi, într-un moment mi-am zis – hei, dar nu-ţi pare că ai mâncat deja suficientă ţărână? E bine să te implici sută la sută, dar dacă nu îţi conservezi energia, vei arde ca un bec. Dacă voi tăcea acum, îndeplinind sarcini în plus, doar pentru a părea un Superman, pe final voi ajunge să mă simt futută, iertată să-mi fie dura exprimare.

Am zis că dacă apare vreo problemă, ea trebuie scoasă la iveală, nu fără a propune şi eventuale soluţii.

Şi aici hopa, un bliţ în creieraşul meu întunecat: din cauza fricii de a nu pierde ceva, de exemplu locul de muncă, eu mă pun în renumita poziţie, sperând că între timp voi câştiga mai multă autoritate şi îmi voi îndrepta spatele. Adevărul, însă este unul foarte trist – sclavul rămâne sclav, chiar dacă îşi capătă libertatea. Omul liber are spatele drept.

Of, scriu şi tocmai singură mă minunez cât sunt de deşteaptă.🙂 Bine, în viaţă lucrurile nu stau atât de simplu pentru mine, dar cât trăim tot învăţăm.

3 thoughts on “RAKOM SAU SPATELE DREPT

  1. Atunci da, asta e postarea din anul trecut. Luna de miere a trecut, lucrurile nu s-au schimbat spre bine, ori poate eu sunt prea visatoare, Sa spui ”NU”, NU e simplu dar cand iti poti permite in sfarsit s-o faci, te simti liber, iar placerea de a fi liber este incomparabila si asta in toate privintele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s