CEI PATRU CRAI DE LA RĂSĂRIT SAU CUM TANTI NASTEA A DEVENIT FEMEIE

Titlul intrigă, nu? Staţi liniştiţi, în acest articol nimic despre sex, cel puţin nu despre procesul în sine.

Anul curent a fost unul deosebit pentru mine, nu vreau să spun dificil. Asta ar însemna că mă plâng, iar mie îmi place să tratez evenimentele ca pe nişte lecţii, unele fiind mai dure, pentru că ajunge mai greu, dar în final eficiente şi nu-mi rămâne decât un simplu sentiment de recunoştinţă. Or, din copilărie mi s-a spus că în viaţă întotdeauna trebuie să faci loc pentru un „mulţumesc”.

Aşadar, azi voi răspunde la unele întrebări pe care poate nu aţi îndrăznit să mi le puneţi, dar aţi fost curioşi. Eu planificam să stau acasă cu Victoriţa minimum un an de zile, dar când mi-au venit facturile iarna trecută, am înţeles că statul acasă e un lux pe care nu mi-l pot permite din punct de vedere financiar. Să mă întorc la televiziune era peste putinţă şi asta din cauza problemelor de sănătate suportate după naştere, dar şi a regimului de lucru supraîncărcat, care mi-ar fi răpit din timpul şi aşa limitat petrecut cu Vicuţa. Aveam nevoie de un serviciu mai mult sau mai puţin lejer pentru resursele mele energetice, cu un program flexibil şi câtuşi de cât bine plătit. Un lux inimaginabil, veţi zice voi, iar eu pur şi simplu mă rugam şi soluţia nu a întârziat să apară.

Astfel am ajuns să cooperez cu o organizaţie, pentru care făceam traduceri, rapoarte şi tot felul de chestii de birou – nu mare treabă pentru evoluţia mea profesională, pentru femeia din mine, însă aceasta a fost un reviriment. De ce? Pentru că am avut ocazia să cunosc şi să mă cunosc prin intermediul a patru bărbaţi, cei patru crai de la Răsărit (Bojica mulţumesc!).

Ce să vă zic? Statul într-un oficiu cu cei patru pe alocuri nu a fost deloc uşor  – nici pentru ei – şi totuşi a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viaţă. Nu pot să nu vi-i descriu, altfel nu-mi veţi împărtăşi plăcerea. Deci:

Dl. Corneliu – a învăţat cu unchiul meu într-o clasă, cunoscându-mi ambii părinţi şi asta spune multe. În el l-am regăsit pe tata: în glumiţe, fraze înaripate, vorbe de duh… Dl. Corneliu are un nivel de cultură generală ireproşabil şi un simţ al umorului rafinat. Mai este şi un povestitor de bancuri incomparabil. Cu el pot discuta despre cărţi, filme, piese muzicale, dar şi banal, despre viaţă la un pahar de vorbă bună (şi nu numai). „Ştiţi că nu simt diferenţa de vârstă dintre noi doi”, i-am zis într-o zi, la care mi-a răspuns cât se poate de nonşalant: „Ei bine, ăsta e mai mult un compliment pentru mine, decât pentru tine”.  Şi îl cred atunci când îmi zice că-mi stau bine ochelarii vintage (cică caraghioşi) şi-mi stă bine cu floricica ceea roşie prinsă în păr (cică ridicolă) şi că îmi stă bine în rochia ceea cu imprimeuri mari (cică băbească)… Or dl. Corneliu are un argument irevocabil: „draga mea, îmi trezeşti fantezii demult uitate în tinereţe”. Ce apreciez la el cel mai mult este că întotdeauna îmi va da un sfat preţios, sau cel puţin mă va asculta fără să judece, apoi un pic ironic, un pic sarcastic va adăuga pe final: „tu nu-ţi fă griji, bine n-o să fie”.

Dl. Dumitru – omul orchestră. Dl. Dumitru este Gemeni născut în anul Cocoşului şi asta spune multe. Dl. Dumitru este argint viu, a cărui gură nu tace probabil numai în somn, deşi mă îndoiesc. La toată „trăncăneala” lui, este un om practic şi bun la suflet. Întotdeauna va face o alegorie prin care să-şi explice punctul de vedere. Bunăoară: „iapa-i în mânz, of, Doamne, mânzu-i în iapă, da noi deam’ tragem căruţa”, „dacă fata o zis nu, ap’ asta-i deam’ viol”, „asta-i un joc şi el/ea vă poartă”, „un nas bun simte de departe”… şi multe altele. Are el nişte cuvinţele care-i fac vorba mai mustoasă şi inconfundabilă: adicătăleai, în felul istlait (n. r. pe de o parte), chestiunea ceilaltă (n. r. pe de altă parte). Dl. Dumitru are o predilecţie pentru muzica populară, politică şi fete frumoase (dar nu în detrimentul soţiei!). Are o privire vie pe care mai rar o întâlneşti la tinerii de azi şi este unicul om, în afară de membrii familiei mele, căruia îi permit, şi chiar îmi place, să mă numească Năstica.

Maxim(cic) – îl dezmierd astfel, pentru că este cel mai educat şi delicat din toţi cei patru. Maxim are un băieţel cu o săptămână mai mare decât Victoriţa şi asta spune multe. Face parte dintr-o specie rară: este un familist bun. Genul cela de bărbat de care nu s-ar atinge nici cea mai stricată femeie. Maxim nu vorbeşte, dar după zâmbetul abia schiţat pe faţă îmi dau seama tot ce vrea să spună. Maxim nu pune întrebări, dar dacă mă declanşez în discursuri ce nu ţin tocmai de serviciu😉 mă încurajează printr-un simplu şi modest: „nu te abţine Nastea”. Ei, bine, uneori nici el nu-şi poate stăvili curiozitatea şi atunci foarte delicat urmează replica: „Nastea, noi vrem detalii”. Dar pentru că şi eu sunt educată la rându-mi, trag perdeaua şi ne apucăm de treabă. Nu de alta, dar prea multe detalii ar încurca muncii noastre prodigioase.

Eugen – lui îi plac provocările şi asta spune multe. Schimbul de replici pe alocuri capătă un gust picant, că na, avem limbile ascuţite, dar trebuie să recunosc că în momentele mai dificile totuşi ne-am susţinut, măcar şi printr-o tăcere consolantă.

Ei patru au fost acea lentilă de care aveam nevoie pentru a observa sâmburele feminităţii mele. Într-o dimineaţă am intrat în birou fără să-mi scot ochelarii de soare, m-am aşezat la calculator şi nu am scos o vorbă. Nici o întrebare, nici un comentariu, lucrau şi discutau între ei ca şi cum nu aş fi prezentă. În timpul pauzei de masă dl. Corneliu mi-a turnat un 50 de grame de cognac, Eugen mi-a dat o ciocolată, Maxim a zis să nu mă înfrânez, iar dl. Dumitru m-a cuprins, concluzionând apoteotic: „daaaa, Năstica, tu când plângi, apoi plângi”. Atunci am pufnit în hohote, printre lacrimi şi sughiţuri, având un singur gând: „Bojica mulţumesc!”.

2 gânduri despre “CEI PATRU CRAI DE LA RĂSĂRIT SAU CUM TANTI NASTEA A DEVENIT FEMEIE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s