CINE-I DUMNEZEUL LUI HOMINUS MODERNUS

Într-un articol postat pe portalu.wordpress.com, autorul se întreabă cine-i Dumnezeul lui acum. Dumnezeul lui este lupta cu Dumnezeu – vă îndemn să răsfoiţi acest profund, şi chiar existenţial, aş spune, blog. Ei bine, demersul meu super mega extra meditativ are un răspuns mult mai simplu. Zilele trecute am înţeles că fiind un „hominus modernus” întruchipat, am zei la care vrei nu vrei trebuie să mă închin.

Istoria mea începe cu o ţeavă de apă care s-a spart exact în curtea blocului vecin. O zi întreagă aceasta a inundat tot cartierul nostru până când cei de la Apa Canal au binevoit să ajungă la locul cu pricina. (Cum credeţi, cine va plăti toată apa irosită?). Au venit câţiva indivizi, тыковку почесали, au fumat o ţigară şi apoi iarăşi почесали тыковку şi nu numai şi hai să repare ţeava. Şi nu ştiu cum brusc,  în faţa lor a apărut un cablu pe care ei fără a sta prea mult pe gânduri l-au tăiat. Din întâmplare acesta a fost un cablu Union Fenosa şi ta-daaam – întregul cartier rămâne fără lumină.

Ei, zic eu, nu-i grav, apa se poate de încălzit la aragaz, numai că fiind un „hominus modernus” intruchipat, apoi si aragazul meu e unul modern, care se aprinde de la o scânteie electrică. N-am lumină, n-am plită.

Nu şi iaka… Stau eu pe întuneric cu bebeluşul meu şi mă întreb unde să sun ca să aflu cât va ma dura „bardakul” acesta şi îmi aduc aminte că telefonul meu mobil e descărcat şi nu am conexiune cu lumea din afară.

Studenţii din căminul UTM-ului urlă şi cântă la ghitară de bucurie. Vorba aia – Темнота друг молодёжи. În blocul vecin ferestrele tremură în văpaia lumânărilor – romantică, într-un cuvânt. Iar eu stau şi încerc să ghicesc cât e ora. Cine-i Dumnezeul meu acum? Probabil Union Fenosa, Apa Canal, Moldova Gaz, Moldtelekom, Termocom- nişte zei care nu mă iubesc şi pe care nu-i iubesc nici eu (mai ales când îmi vin facturile), dar fără de care traiul mi-ar fi foarte dificil.

Într-un târziu, când deja am calmat-o pe cea mică, când au venit şi ceilalţi de-ai casei, m-am obişnuit cu liniştea asurzitoare, am găsit şi o lumânare care ne-a încălzit sufletele, ne-am povestit unui altuia poveşti ca sa nu ne plictisim. Şi uite că a apărut lumina!!! (mai că nu ca în Biblie). Ştiţi ce a făcut vecinul nostru de bucurie că este din nou electricitate? A început să cânte la karaoke. Şi de data asta chiar nu am avut nimic împotriva „Emanuelle-i” interpretate cu un vădit accent ruso-maldavenesc, urmată de „Золотые купола” a lui Mihail Krug🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s